A patra mare componentă a societăţii evreieşti o reprezentau zeloţii . Ei s-au înmulţit datorită situaţiei în care se afla poporul evreu între a doua jumătate a secolului I î.e.n. şi prima jumătate a secolului I d. Hr. .Proveneau din mijlocul populaţiei sărace şi nemulţumite şi în acest răstimp s-au înmulţit continuu . Această sectă evreiască fanatică a contribuit din plin la izbucnirea primului război iudaic .
„ Rezistenţa armată era , ca întotdeauna , acţiunea unei minorităţi . Fusese proclamată încă din timpul luiIrod . Prima sa manifestare spectaculoasă a avut loc în anul 6: destituirea lui Archelau şi venirea la putere a regimului procuratorilor au provocat o revoltă în fruntea căreia se afla un galilean numit Iuda . Revolta a eşuat , Iuda a fost executat,dar se născuse un partid :al kanaimilor, literal <<cei care doresc >> , cei plini de zel faţă de Dumnezeu , zeloţii”12 .
Din interiorul partidei zeloţilor s-au desprins cei care sunt cunoscuţi sub numele de siccari . Aceştia formau latura radicală a zeloţilor şi-şi trăgeau numele din cuvântul latin sicca care însemna pumnal . La diferite sărbători , evenimente , pierzându-se prin mulţimile de oameni ei reuşeau să se apropie de oameni cu funcţii importante pe care-i răneau sau ucideau după caz cu ajutorul unui pumnal ascuns sub haine .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu