Religia poporului evreu are o vechime de peste trei milenii şi jumătate de-a lungul cărora numeroase personalităţi şi-au pus amprenta asupra evoluţiei sale . „ Religia mozaică a marcat un moment de cotitură în istoria credinţelor religioase . În timp ce toate religiile antice erau politeiste , religia evreilor s-a distins de la început prin credinţa într-un singur Dumnezeu, Creatorul cerului şi al pământului . Desigur că au existat şi laegipteni , babilonieni şi alte popoare , unele tendinţe monoteiste , unele încercări de sistematizare şi de unificare a divinităţilor . Dar monoteism propriu-zis nu avea să se întâlnească decât în religia unui singur popor din Antichitate – aceea a poporului evreu”1.
Perioada patriarhilor , a exodului şi a profeţilor aduc în prim plan personalităţi aproape legendare azi , dar a căror existenţă este confirmată şi pe cale arheologică . Întâmplările relatate în Vechiul Testament pe această perioadă sunt aproape incredibile , dar deloc imposibile , Vechiul Testament fiind din ce în ce mai mult acceptat ca document credibil de către cercetători . Profeţii aproape întotdeauna au condamnat mai marii vremii pentru faptele lor şi au fost respectaţi şi temuţi de popor , având ca principală atribuţie apărarea monoteismului ebraic .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu